Fetiţele din grupa mare de la grădiniţă culeg flori şi vor să împletească coroniţe pentru festivitatea de premiere. În grădină sunt mai multe tipuri de flori. Fiecare dintre cele $n$ fetiţe culege un buchet având acelaşi număr de flori, însă nu neapărat de acelaşi tip. Pentru a împleti coroniţele fetiţele se împart în grupe. O fetiţă se poate ataşa unui grup numai dacă are cel puţin o floare de acelaşi tip cu cel puţin o altă fetiţă din grupul respectiv.
Fiind dat un număr natural $n$ reprezentând numărul fetiţelor şi numărul natural $m$ reprezentând numărul de flori dintr-un buchet, să se determine grupele care se formează.
Fişierul de intrare flori.in conţine pe prima linie, separate printr-un spaţiu, numerele naturale $n$ şi $m$, reprezentând numărul de fetiţe şi respectiv numărul de flori din fiecare buchet. Fiecare dintre următoarele $n$ linii conţine, pentru fiecare fetiţă, câte $m$ valori separate prin câte un spaţiu reprezentând tipurile de flori culese.
Fişierul de ieşire flori.out va conţine pe fiecare linie câte o grupă formată din numerele de ordine ale fetiţelor separate prin câte un spaţiu, în ordine crescătoare, ca în exemplu.
flori.in
5 4 1 2 3 4 5 6 9 6 1 1 1 1 2 4 4 3 7 7 7 7
flori.out
1 3 4 2 5
Fetiţele $1$ şi $3$ au cules amândouă flori de tipul $1$, iar fetiţele $1$ şi $4$ au cules amândouă flori de tipurile $2$, $3$ şi $4$, deci toate cele trei fetiţe $(1, 3, 4)$ se vor afla în aceiaşi grupă. Fetiţele $2$ şi $5$ vor forma fiecare câte o grupă deoarece nu au cules flori de acelaşi tip cu nici una dintre celelalte fetiţe.
| Autor: | Cristina Bohm |
| Publicat de: | popa.bogdannnn |
Tags:
Păduri de mulțimi disjuncte